Press "Enter" to skip to content

Medic neurochirurg, dr. Sofia Nistor: La un spital de stat aş avea probleme de adaptare -„Ce simţiţi când umblaţi în creierul unui om?”

Spread the love

Dacă Spitalul din Târgu Jiu ar avea medic de neurochirugie poate că cei care, din nefericire, suferă accidente cerebrale, (aşa cum s-a întâmplat cu Rodica Ghimiş, fost director al Casei de Pensii Gorj), ar avea o şansă la viaţă în plus.

Pe de altă parte, puteţi afla cum gândeşte un doctor din privat despre spitalele de stat şi cum se raportează la pacient. Iată ce ne povesteşte un medic neurochirurg, dr. Sofia Nistor, de la Spitalul European Polisano, Sibiu, despre operaţiile extrem de delicate, forţa din sala de operaţie pe care trebuie s-o aibă doctorii care operează astfel, dar şi cum trebuie tratat bolnavul şi familia acestuia.

Rep.: Ne puteti povesti puţin despre formarea dvs.?

Dr. Sofia Nistor: Am absolvit  Facultatea de Medicină, la Cluj, iar rezidenţiatul pe neurochirurgie, început tot la Cluj. În anul trei de rezidenţiat am plecat pentru completare formării, în Franţa, la Marsilia, pentru şase luni. Apoi, m-am întors în ţară şi anul următor am plecat în Elvenţia, unde am stat doi ani şi jumătate. M-am întors din nou în ţară, am dat specialitatea şi, ulterior, am început să lucrez într-un spital privat, la Braşov, timp de un an de zile, perioadă în care am şi început colaborarea cu spitalul din Sibiu, cu Spitalul European Polisano, unde sunt şi acum, din anul 2015.

Rep.: Ca şi experienţă de bloc operator?

Dr. S.N.: Cu rezidenţiat… şapte ani de rezidenţiat, cinci ani de specialitate, cam asta ar fi.

Rep.: Cât de importantă este neurochirurgia în peisajul specialităţilor chirurgicale?

Dr. S.N.: Este destul de importantă, având în vedere că ne adresăm unui organ important din punct de vedere fizic şi psihic.psihic, aşa cum este creierul. Să nu ne gândim la o ordine, la o comparaţie… Ţinând cont de intervenţiile pe care le facem noi. Deci neurochirurgia se adresează  se adresează creierului şi, ca importanţă, să zicem, la acelaşi nivel cu chirurgia cardiovasculară. Nu pot funcţiona creierul fără  o inimă şi nici inima fără creier.

Rep.: Ar fi necesar ca pe lângă neurochirurgie să existe, măcar, un compartiment de chirurgie cardiovasculară?

Dr. S.N.: E clar că pacienţii noştri, pacienţii neurochiorurgicali, majoritatea au şi probleme cardiovasculare pentru care ar merita să aibă un serviciu alăturat pe care să te poţi baza. În al doilea rând, pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare pot face complicaţii situaţie în care să fie nevoie de ajutorul nostru, al neurochirurgilor, cum ar fi hemoragii cerebrale, accidente vasculare şi aşa mai departe. Mă refer la problemele acute, problemele cronice sunt mult mai uşor de tratat, să zicem.  Ne ajutăm foarte mult întrre noi, cu colegii de la chirurgievasculară. În plus, mai avem intervenţii combinate, noi, la patologia de coloană, adică intervenţii în care ai nevoie să intre în blocul operator o echipă mixtă, patologie de coloană, de exemplu, la care ai nevoie de abord (cale de acces către un organ, n.red.) la care un chirurg cardiovascular te poate ajuta foarte bine.

Rep.: În specialitatea dvs.  este nevoie de anestezişti specializați, adică neuroanestezisti?

Dr. S.N.: Din câte ştiu eu, în România nu există specialitatea de neuroanestezie. Anesteziştii, pe perioada rezidenţiatului, fac modul de anestezie dedicat neurochirurgiei, la fel cum îl fac şi pentru chirurgia cardiovascularădar. Ulterior, se presupune că, atunci când îşi iau specializarea, pot face anestezie pe orice tip de specialitate, ceea ce nu ştiu dacă e foarte corect. În străinătate există o astfel de specializare. Noi avem aici un neuroanestezist care s-a pregătit şi în străinătate iar, la Cluj, a putut să se perfecţioneze.

Rep.: Există multe spitale care nu au neurochirurgie, cum este cel de la Târgu Jiu. Ce v-ar determina pe dvs. să lucraţi pentru un spital judeţean?

Dr. S.N.: De când m-am întors în ţară am lucrat strict în domeniul privat, nu am mai avut contact cu partea de spital judeţean, cred că mi-ar fi un pic dificil  din punct de vedere al adaptării.

Rep.: De ce?

Dr. S.N.: Ca şi adaptare, ca şi condiţii de muncă, mai multe lucruri.

Rep.: Dacă vi s-ar oferi condiţii de lucru la standarde pe care le-aţi dori dvs.?

Dr. S.N.: Ar fi un lucru foarte bun, dar pe lângă partea de dotare este  şi partea de personal care să fie dispus să înveţe şi să poată să fie pregătit pentru specialitatea de neurochirurgie.

Rep.: La ce categorie de personal v-aţi referi?

Dr. S.N.: La personalul instrumentare, anesteziştii şi personalul care se ocupă de pacienţi. Sunt totuşi  nişte pacienţi delicaţi. Noi suntem foarte protectori cu pacienţii noştri. Sunt nişte pacienţi care pot decompensa nişte probleme foarte rapid şi atunci, dacă nu ştii să le semnalizezi şi nu ştii să atragi atenţia medicului care se ocupă de ei, lucrurile pot să iasă delicat, să spun aşa, pentru pacientul în cauză.

Rep.: Vorbiţi-ne puţin despre importanţa comunicării între medic şi pacient dar şi cu familia, vă rog.

Dr. S.N.: Eu cred că asta e important indiferent de specialitate, nu numai pentru neurochirurgie. Un pacient şi o familie bine informată sunt nişte oameni care acceptă intervenţia, tratamentul şi colaborează mult mai bine deci, implicit, efectele sunt pe măsura aşteptărilor. Omului trebuie să i se explice ce se poate, ce nu se poate face, să nu i se ofere iluzii derizorii şi el să accepte procedurile şi tot ce i se face  în cunoştinţă de cauză. De asemenea,  întrebările pe care le are să i le fie explicate în măsura în care se poate şi să existe o explicaţie pentru nelămuririle lui şi, în acelaşi timp, să nu i se ofere lucrurile pe tavă la modul  de „da”:  „e garantat că o să meargă sută la sută bine”, de pildă,  pentru că sunt lucruri care pot apărea imprevizibil  şi pe care nu le poţi controla neapărat. Apoi, să i se explice tot ce poate apărea ca şi complicaţie, pentru că omul vine la tine cu o încredere maximă şi vine, cumva, autoasigurat că totul o să meargă excelent şi asta e de dorit… Dar, să nu uităm că noi lucrăm cu oameni  şi că lucrurile pot să varieze semnificativ de la un pacient la altul, chiar pe aceeaşi patologie.

Rep.: Ce ati recomanda unui pacient pentru a nu ajunge pe masa de operaţie?

Dr. S.N.: Sunt anumiţi paşi. Nu toate problemele neurochirurgicale sunt operatorii, trebuie să ne selectăm foarte bine cazurile în care au indicatie operatorie, în  ideea beneficiului intervenţiei respective este mai mare decât riscul pe care şi-l asumă pacientul.  Sunt intervenţii, probleme care sunt cu risc vital şi, atunci, chirurgia este mandatorie, dar sunt  probleme la care tratamentul observator este de preferat, observaţia, urmărirea radiologică şi, atunci, lucrurile se aplică aşa, ca atare.

Rep.: Operaţi şi copii?

Dr. S.N.: Eu, personal, nu. Oferim şi parte de chirurgie pediatrică. Sunt patologii specifice,  iar patologia neurochirurgicală la copii este total diferită faţă de cea a adulţilor.

Rep.: Vă pun o întrebare mai puţin plăcută… Ce simţiţi când lucraţi în creierul unui pacient?

Dr. S.N.: Ca orice chirurg, încercăm să ne concentrăm pe parte de patologie  mai mult decât pe parte de … adică să nu fiu subiectivă în momentul intervenţiei chirurgicale. N-aş putea să vă spun dacă aş simţi altceva dacă aş lucra în burta unui pacient, pentru că nu am operat burtă niciodată  şi n-am făcut altceva decât neurochirurgie  ca şi specialitate chirurgicală. Pentru mine, e un lucru obişnuit , e o senzaţie normală. Fiecare operaţie este o provocare, fiecare operaţie este un lucru care te face să te mobilizezi maxim din toate punctele de vedere şi, asta, ar fi foarte bine să se întâmple pentru fiecare, dar sunt nişte … să le zic emoţii, nişte sentimente pe care le ai, să dai tot ce poţi pentru cazul respectiv.

Rep.: Că a venit vorba, aveţi emoţii când intraţi în blocul operator?

Dr. S.N.: Emoţii… Oricum, emoţia, pentru mine, înseamnă  mobilizare. Nu e vorba de frică, dar nu e vorba nici despre o încredere absurdă, nu e vorba de o mândrie că tu eşti capabil de tot şi de toate. Trebuie să te concentrezi pe cazul respectiv şi, părerea mea este că e foarte bine să te consulţi cu colegii pentru că, altfel, mândria personală poate duce la pierderea unui pacient sau la nenorocirea lui din alte puncte de vedere.

Rep.: despre finanţare, despre decontarea serviciilor de către Casa Naţională de Sănătate, puteţui să ne spuneţi câte ceva?

Dr. S.N.: Noi colaborăm cu Casa pentru anumite intervenţii chirurgicale. Dar nu ne priveşte pe noi acest aspect, nu noi discutăm despre partea financiară cu pacientul. Despre posibilităţile de plată, în funcţie de diagnostic, acestea se stabilesc de factorii responsabili de acest lucru.

Rep.: Cadrele medicale au fost blamate şi încă mai sunt.  Cum poate fi schimbată percepţia oamenilor despre medicii români?

Dr. S.N.: Este o întrebarea grea. Asta ar însemna o reeducare a unei mari părţi a populaţiei . La fel de greu de reeducat este percepţia oamenilor despre ce înseamnă să mergi la medic fără să te duci cu o atenţie în buzunar dar este extrem, extrem de greu de explicat omului care insistă să-ţi dea un buchet de flori, o cafea ,o ciocolată pentru că ai fost mai drăguţ decât se aştepta, ceea ce nu mi se pare în regulă, la fel şi extrema cealaltă de blamare… N-aş putea să găsesc o soluţie. Eu, întotdeauna am zis că cea mai bună publicitate pe care o ai tu ca medic este să tratezi pacienţii corect, te ocupi de cazurile pe care ştii să le faci iar  atunci lucrurile nu au cum să nu meargă bine. Publicitatea pe care ţi o face pacientul  şi faptul că el, la rândul lui vorbeşte cu încredere despre tine, este tot ce ar putea duce la o schimbare de percepţie.

Rep.: Vă mulţumesc!

A consemnat, Alin MORNEA

One Comment

  1. Prof.dr.Dan Morega Prof.dr.Dan Morega 8 aprilie 2019

    Este imperios necesar să avem o secție de neurochirurgie și un asemenea specialist cu vasta experiență ! Mă interesează să mă ocup de această problemă pentru distinsă medic Rog să apeleze la 0722517000 Dan Morega Mulțumim pentru dorința de a profesa în Gorj ,avînd posibilitatea afirmării

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *